Web Design Romania | Bancuri, Glume, Poze | Electrostimulare | Web Hosting - Gazduire site | Advertising, Productie Publicitara | Cabinet Avocatura

19 Nov Top Stiri

Mii de perle din ?coroana imobiliara? a Romaniei isi vor schimba proprietarii

Febra retrocedarilor in natura a cuprins intreaga tara. Urmasii celor care au cladit, la propriu, Romania interbelica cauta prin arhivele personale sau ale statului dovezi ale obArsiei lor si dreptul de a beneficia de roadele stramosilor lor. Retrocedarea in natura a unor cladiri, astazi de patrimoniu, este un proces reparator si moral care, insa, va greva bugetul public, ca urmare a declansarii asa-zisei migratii institutionale.



Cateva mii dintre cele mai valoroase cladiri din Romania au fost sau sunt pe cale sa-si schimbe proprietarii, ca efect al pachetului de legi sustinut de actualul guvern care permite restituirea in natura a imobilelor confiscate de vechiul regim, indiferent de utilizarea pe care acestea o au in prezent. Analistii pietei imobiliare cred ca pe langa inmultirea exponentiala a numarului de cladiri valoroase din punct de vedere arhitectural introduse in circuitul comercial, pe piata imobiliara romaneasca se va constitui un nou segment de tranzactii, cu palate, castele si alte cladiri monumentale.



Pe de alta parte, noile reglementari ale Legii nr. 247/2005, care prevad restituirea in natura a tuturor imobilelor nationalizate, pot genera consecinte sociale dintre cele mai grave si sa ne impinga inapoi cu circa 50 de ani, sustine Artur Silvestri, consultant de proprietate, director al SGA Romania (institut de consultanta imobiliara). Pe listele de restituiri alcatuite de catre autoritatile locale, figureaza spitale, policlinici, scoli, universitati, biblioteci, institutii de cercetare, aziluri de batrani, case de copii cu handicap, muzee de interes national etc.



Potrivit unor date adunate de catre deputatul Nicolae Popa, pentru restituirea in natura a imobilelor solicitate pe intinsul intregii tari, sunt necesare alocatii bugetare estimate la circa 35 miliarde de euro. Suma este necesara pentru construirea sau inchirierea altor sedii pentru institutiile ale caror cladiri au fost sau vor fi retrocedate. Estimarile facute de catre Nicolae Popa indica faptul ca numarul cladirilor care vor fi restituite se ridica la 4.500 de unitati.



Printre acestea, se numara imobile de patrimoniu cum ar fi Castelul Brancovenesti, Castelul Teleki din Gornesti, Castelul de la Cris, Castelul Huszar de la Apalina, Castelul Dumbravioara, Centrul Istoric Cluj-Napoca, sediul Primariei Cluj-Napoca, Muzeul Brukenthal din Sibiu etc.



Conacele, antrenament pentru palate



Conacele si castelele rurale din Romania au reprezentat o piata imobiliara aparte, cu volum slab de tranzactionare dar care, totusi, a pregatit clientii pentru ceea ce urmeaza sa prinda viteza tot mai mare - afacerile cu cladiri de patrimoniu.



Piata domeniilor rurale este foarte atractiva in Occident, unde castele sau cladiri monumentale sunt exploatate in regim comercial (moteluri, hoteluri, cluburi private etc.). De altfel, exceptand milionarii in euro, care isi permit sa intretina case mari la tara, majoritatea proprietatilor rurale valoroase din Europa sunt valorificate comercial sau turistic.



In Romania, primele conace scoase la vanzare au aparut in anii 1993-1994, spune Artur Silvestri, consultant de proprietatea si director al SGA Romania (institut de consultanta imobiliara). “Initial, aceste proprietati erau foarte scumpe pentru acea vreme. Proprietarii isi inchipuiau ca noua clasa de imbogatiti va dori sa cumpere proprietatile vechii clase, cu tot cu blazon. Asteptarile le-au fost inselate. Noua burghezie nu voia vechile conace sau castele; a preferat sa locuiasca, laolalta, in cartierele selecte dezvoltate in marile orase”, adauga Artur Silvestri.



Formarea pietei conacelor si a castelelor a depins de procesul redobandirilor. Primele trei conace scoase la vanzare au fost cele din Bechet, Falticeni si conacul lui Miron Radu Paraschivescu, de la Valenii de Munte. Daca in cazul domeniului de la Bechet, pretul era de 30.000 de dolari, proprietarii conacelor de la Falticeni si Valenii de Munte au cerut sume de-a dreptul astronomice pentru piata imobiliara romaneasca din prima jumatate a deceniului trecut, respectiv 120.000 de dolari (Falticeni) si 150.000 de dolari (Valenii de Munte).

Artut Silvestri spune ca, ulterior, ca urmare a retrocedarilor masive, in perioada anilor 1995-2000, oferta de conace a fost destul de mare, insa de slaba calitate si la preturi mici. Dupa nationalizarea conacelor mosieresti din ‘45-’49, multe din acestea au fost transformate in sedii ale autoritatilor publice locale, scoli, gradinite, dispensare, spitale de psihiatrie sau sedii de IAS si CAP-uri. Grija acestora fata de patrimoniul incredintat a fost diferita de la caz la caz. Majoritatea cladirilor au fost distruse de comunisti inca din anii '50. Din motive ideologice, multe conace au fost desfiintate fizic. Practic, localnicii au putut lua nestingherit cate o usa, un geam etc. Dupa anul 1989, multe dintre cladirile care au supravietuit au fost revendicate de catre fostii proprietari sau urmasii acestora, iar procesul de degradare s-a accentuat. Artur Silvestri remarca faptul ca, in foarte multe cazuri, retrocedarea conacului si evacuarea acestuia de catre institutia care il ocupa declansa adevarate devastari ale proprietatilor din partea localnicilor. Pentru ca multi dintre redobanditori nu aveau bani pentru paza, intretinerea si repararea cladirilor, o mare parte din acestea s-au deteriorat rapid.



Castele la vanzare, inca din anul 2000



Spre exemplu, conacul din Videle, cu pret de afisaj de 18.000 de dolari, a fost scos la vanzare in anul 1997. A fost vandut abia peste trei ani - timp in care a suferit o degradare fizica accentuata - la un pret de 7.000 de dolari. Un alt exemplu, conacul de la Stefanesti-Arges a fost oferit la un pret de 40.000 de euro, a fost vandut, in anul 2000, cu 32.000 de euro. Pana in anii 2000-2002, peisajul cumparatorilor de conace era dominat de catre micii speculatori, atrasi de preturile scazute, si unele ONG-uri, sustine Artur Silvestri. Apoi, pe piata incepe sa-si faca aparitia investitorul strain. Silvestri spune ca un cumparator occidental are o intelegere superioara pentru ceea ce inseamna viitorul pietei de conace sau castele si ca nu mai este foarte mult pana cand isi vor face aparitia si investitorii institutionali. In prezent, piata conacelor este alcatuita din cateva zeci de proprietati.



Statisticile SGA indica faptul ca in cazul a circa 15% din cladirile tip conac retrocedate, noii proprietari au in vedere proiecte de perspectiva, si nu valorificarea imediata. In afara de problemele legate de starea fizica a conacelor existente, problema infrastructurii este una dintre cele mai apasatoare in aceasta zona. Multe conace se afla in zone pitoresti, cu lac sau padure, insa comunicatiile proaste anuleaza aceste avantaje. Spre exemplu, conacul Stefanesti-Arges si-a gasit cumparator abia dupa trei ani tocmai din cauza drumului de acces lung de 4 km, impracticabil in sezoanele reci si ploioase ale anului.



In ceea ce priveste castelele, tranzactiile cu acest gen de proprietati au lipsit aproape cu desavarsire. Prima aparitie a unui castel de vanzare in rubricile de mica publicitate din presa romaneasca dateaza din 1993. Castelul apartinea unui grof (conte) maghiar si se afla la circa 40 km de Brasov. Pretul afisat era de 170.000 de dolari, suma astronomica pentru acea perioada, motiv pentru care multa vreme nu au existat cumparatori.



Faptul ca Palatul Brukenthal din Sibiu si Castelul Bran vor fi retrocedate fostilor proprietari nu este un secret, a declarat public Ingrid Zaarour, presedintele Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor (ANRP). Cele doua cladiri de patrimoniu vor fi urmatoarele doua dupa Palatul Stirbei din Bucuresti, care vor fi retrocedate fostilor proprietari. Aceeasi soarta o vor avea Biblioteca Bathianeum din Alba Iulia si mai mult de 20 de castele si palate din Transilvania.



Cu ochii pe Bran si Brukenthal



Palatul Stirbei din Calea Victoriei nr. 107, o cladire eleganta care, in urma cu cativa ani, gazduia Muzeul Ceramicii si Sticlei, a fost construit pe la jumatatea secolului al XIX-lea, de familia Stirbei. O alta cladire redobandita de urmasii familiei Stirbei este fostul Palat al copiilor din Brasov, amplasat in mijlocul unui parc dendrologic, pe drumul spre Poiana Brasov. Constructia palatului Stirbei din Brasov a inceput in anul 1912, din dispozitia printului Barbu Stirbei, un apropiat al familiei regelui Ferdinand. Dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial, timp de 50 de ani, cladirea a functionat ca Palat al Pionierilor, rebotezat dupa 1989 Palat al copiilor. In anul 2001, castelul a fost castigat in instanta de Gheorghe Tataranu, nepotul printului Barbu Stirbei, si de verii sai, iar in vara acestui an, palatul a fost scos la vanzare contra sumei de 2,5 milioane de euro. In urma cu zece ani, o cladire mai spectaculoasa decat este Palatul Stirbei din Brasov, respectiv, Palatul Mic al mitropolitului Nifon din Filaret (Bucuresti), a fost scos la vanzare la un pret de circa 20 de ori mai mic. Acesta a fost primul palat tranzactionat pe piata imobiliara bucuresteana, iar comparat cu preturile de astazi, practicate pentru cladiri mult mai modeste din punct de vedere arhitectural, cumpararea Palatului Mic cu numai 150.000 de dolari a fost un adevarat chilipir.



Castelul Bran a fost construit de cetatenii Brasovului pentru paza drumului comercial care lega Transilvania de Tara Romaneasca in anii 1377-1378. O scurta perioada (1412-1419), el a apartinut domnitorului valah Mircea cel Batran si fiului sau Dan, iar din anul 1498 a intrat in posesia municipalitatii brasovene. Dupa Marea Unire, in 1920, municipalitatea Brasovului l-a daruit Reginei Maria, care l-a transformat, cu ajutorul arhitectului Carel Limann, intr-o resedinta romantica, fara a-i altera specificul arhitectural. In anul 1938, Regina Maria lasa prin testament Castelul Bran, cu intregul domeniu, fiicei sale Principesa Ileana, care-l stapaneste pana in anul 1948, cand familia regala este expulzata din tara. Mostenitorii Principesei Ileana, cei care revendica acum Castelul Bran, sunt Dominic Habsburg-Lothringen, Maria-Magdalena Holzhausen si Elisabeth Sandhofer. Primul locuieste in SUA, iar ceilalti doi in Austria.



In ceea ce priveste Palatul Bruckental, acesta este dorit de Consistoriul Superior al Bisericii Evanghelice C.A. din Romania. Palatul Brukenthal este unul dintre cele mai insemnate monumente in stil baroc din Romania, construit in etape, intre anii 1778 si 1788, pentru a-i servi baronului Samuel von Brukenthal drept resedinta oficiala si pentru a adaposti colectiile sale. Saloanele baroc, spatii de receptii si serate muzicale, pastreaza piese originale ale palatului: sobele in stil rococo si neoclasic, tapetul de matase rosie si cel de hartie pictat in stil oriental, candelabrele din sticla de Murano si piese de mobilier transilvanean de secol al XVIII-lea.



Sinaia intra in zodia retrocedarilor



Dupa respingerea de catre Curtea Constitutionala a legii prin care familia regala urma sa fie despagubita pentru palate Peles, Pelisor si Foisor, aceste cladirii monumentale au toate sansele sa fie obtinute in natura de catre pretendenti, in baza Legii nr. 10/2001. Abia dupa retrocedare statul va inainta o oferta Regelui Mihai I, pentru preluarea palatelor sau pentru mentinerea lor cu destinatia actuala, de muzee.



“Speram ca destinatia turistica a palatelor va fi mentinuta. Chestiunea proprietatii presupune plata unei despagubiri. A fost deja facuta o evaluare in momentul in care Guvernul a incheiat prima tranzactie cu familia regala. Am putea pleca in negocieri de la acea evaluare", a declarat Bogdan Olteau, ministrul pentru relatia cu Parlamentul, dupa pronuntarea deciziei Curtii Constitutionale in problema despagubirilor familiei regale.



Legea privind situatia unor bunuri care au apartinut Casei Regale, adoptata de Parlament si respinsa de Curtea Constitutionala, prevedea ca fostul suveran sa primeasca despagubiri de 30 de milioane de euro pentru domeniul Peles, care ar fi ramas la dispozitia statului. Despagubirile in valoare de 30 de milioane de euro urmau sa fie platite esalonat, in transe egale, pe o perioada de doi ani, iar plata primei transe sa fie facuta in termen de 30 de zile lucratoare de la data intrarii in vigoare a legii.



Potrivit legii respinse, fostului suveran Mihai I trebuia sa-i fie restituita in natura Vila Cavalerilor din orasul Sinaia si, in plus, acesta putea sa foloseasca gratuit, pe durata vietii, Palatul Elisabeta. De dreptul de folosinta asupra acestui imobil urmau sa beneficieze, pe durata vietii, si Principesa Margareta si Principele Radu. De asemenea, fostul suveran putea folosi castelele Peles, Pelisor si Foisor pentru organizarea unor evenimente daca in organizarea si desfasurarea acestora ar fi fost implicat si statul roman.



Castelul Peles a fost construit ca resedinta de vara a regelui Carol I si a sotiei sale, regina Elisabeta. Construit initial dupa planurile arhitectului Doderer, care s-au dovedit prea costisitoare, el a fost finalizat de Carl Limann, acelasi care a proiectat pentru principii mostenitori Ferdinand si Maria resedinta invecinata, castelul Pelisor. A treia resedinta regala si, totodata, cea mai noua, cea de la castelul Foisor, nu este integrata in circuitul muzeal. Decorul “retro" al castelului Peles s-a suprapus cu dotari de avangarda pentru epoca in care a fost construit. Peles dispunea de o mica centrala electrica proprie, actionata de paraul caruia ii poarta numele, sistem de incalzire centrala, ascensoare electrice, sistem de ventilatie si o retea de tuburi de absorbtie pentru sistemul de aspirare a prafului.



Perle imobiliare revendicate



* Casa Naco (Sinnicolau Mare)

Casa familiei Naco din orasul Sannicolau Mare, construita in secolul al XIX-lea, este una dintre cele mai valoroase cladiri in stil neoclasic. A fost inaltata in anul 1864, restaurata in secolul trecut, dupa care a devenit, pe rand, scoala de tractoristi, spatiu pentru ucenicii de la grupele agricole din fostele CAP-uri, apoi casa de cultura.

In aceasta forma se gaseste si acum. Cladirea este revendicata de fostii proprietari.



* Palatul Banffy Cluj

Edificiul, construit in jurul unei curti rectangulare, in perioada anilor 1774-1785, a apartinut contelui Gheorghe Banffy. Pe cale de a fi restituit mostenitorilor familiei Banffy, palatul este un important edificiu baroc, opera a arhitectului german Johann Eberhard Blaumann. Cladirea este considerata a fi una dintre cele mai reprezentative constructii in stil baroc din Transilvania. Incepand cu anul 1951, palatul adaposteste Muzeul National de Arta Cluj-Napoca, cu un valoros patrimoniu de pictura, grafica si arta decorativa.



* Palatul Ghica Tei Bucuresti

Palatul a fost resedinta lui Grigore Ghica al IV-lea, primului domnitor pamantean din Tara Romaneasca dupa sfarsitul regimului fanariot. Cladirea de stil neoclasic se afla initial in afara orasului, fiind inglobata ulterior, prin extinderea acestuia. Palatul Ghica Tei a fost preluat, in luna iulie a anului 2003, de catre Ralleti Simone Helene, care a dovedit in instanta ca este descendenta familiei primului domnitor roman de dupa fanarioti. In cladire functioneaza asezamantul Ghica Voievod, fundatie infiintata de domnitorul Grigore Ghica in anul 1833. Fundatia nu a fost niciodata desfiintata, iar administrarea cladirii si a terenului trebuie incredintata, conform testamentului, unui epitrop.



* Conacul Krupenscki din Podoleni - Neamt

Aceasta este si situatia vechiului conac boieresc din comuna Podoleni, cladire cu o vechime de circa 300 de ani, proprietate a familiei de mosieri Krupenschi. Primul proprietar al conacului, construit in jurul anului 1700, a fost un anume Centa; acesta l-a vandut familiei Prajescu, aliata prin casatorie cu familia Krupenschi din Polonia.

Incepand din anul 1949 pana prin 1953, in vechiul conac a functionat scoala de 7 clase a localitatii, dupa care a servit drept sediu al SMA Podoleni. Din anul 1978, conacul a fost preluat de catre Primarie, incaperile acestuia fiind ocupate de un dispensar, casa de nasteri, cabinetul stomatologic si biblioteca. Rand pe rand, institutiile medicale au fost mutate, astfel ca, in 2000, singura ramasa aici era biblioteca. Ulterior, si aceasta a primit un alt sediu. Incaperile conacului au fost inchiriate mai multor firme.

Conacul a fost revendicat de urmasii fostilor proprietari, Monica Coanda, descendent direct al familiei Krupenschi, si Georgeta Krupenski Schmitt, cetatean german.



* Castelul de la Arcus Covasna

Castel neobaroc de secol al XIX-lea, amplasat in inima unui parc dendrologic si veche resedinta nobiliara, cladirea in care are sediul Centrul de Cultura Arcus a fost ctitorita de familia baronului maghiar Bela Szentkereszty, inrudita cu familia contilor austrieci Haller si a boierilor romani Florescu si Bibescu.

Dupa nationalizarea din anul 1945, a servit, pe rand, ca orfelinat si scoala de mecanici agricoli, magazie si sediu al CAP Arcus, pana in anul 1968, cand a devenit sediul Casei Agronomului din judetul Covasna, prilej cu care a beneficiat de o prima consolidare si restaurare. Incepand cu anul 1982, a intrat in patrimoniul fostului Partid Comunist, fiind din nou restaurata si pregatita drept resedinta pentru familia Ceausescu. In 1990, cladirea e inscrisa in lista monumentelor istorice si de arhitectura ale judetului Covasna, iar o parte din domeniul aferent a intrat in administrarea Ministerului Culturii si Cultelor.

In 2002, Jankovich Besan Endre Andras a cerut restituirea in natura a Castelului Arcus. In calitate de unic urmas al baronului Bela (nepot al surorii acestuia), Andras se considera indreptatit sa reintre in posesia proprietatii sau, la schimb, sa fie despagubit cu 1,3 milioane de dolari, contravaloarea domeniului.



* Castelul Bethlen din Beclean

Familia nobiliara Bethlen a detinut mai multe proprietati si zeci de hectare de teren pe raza orasului Beclean si in apropiere, unele dintre aceste proprietati fiind revendicate. Astfel, urmasii contilor Bethlen au revendicat sediul Primariei orasului Beclean, mai exact, fostul castel Bethlen din Beclean. Urmasii familiei au mai solicitat spitalul din Beclean si castelul de la Arcalia. Castelul Bethlen din Beclean a fost realizat in anul 1768, in stil baroc. Dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial, castelul a gazduit, pe rand, mai multe institutii, printre care Casa Copilului si Casa de Cultura a orasului.



* Castelul de la Arcalia

Castelul de la Arcalia, imobil in care functioneaza Centrul Regional al Francofoniei apartinand Universitatii “Babes-Bolyai” din Cluj-Napoca, a fost revendicat Atzel Ferenc. Acesta sustine ca este urmasul lui Bethlen Balazs, ultimul proprietar al imobilului.

Bethlen Balazs este cunoscut pentru unul dintre cele mai faimoase parcuri dendrologice din tara amenajate in jurul castelului. Ultimul proprietar al castelului a fost obligat, in anul 1945, sa cedeze dreptul sau de proprietate statului roman. Urmasul contelui Bethlen Balazs nu a putut dovedi, insa, ca este descendent direct al familiei Bethlen, cu toate acestea problema proprietatii asupra castelului nu a fost rezolvata deplin.

Domeniul nobiliar din Beclean a fost continuatorul celui bisericesc catolic, care prin donatie regala a intrat in posesia nobililor Apaffi din Nuseni. Familia Bethlen s-a constituit in urma dezmembrarii domeniului nobiliar al Apaffestilor (Apaffyi) din Nuseni, alcatuit din 22 de sate si mosii.



* Palatul din Buftea

Construit in anul 1864, in stil neogotic, a apartinut lui Alexandru Stirbey, fiul domnitorului Barbu Stirbey. In anul 1845, principele Barbu Stirbey (1844-1856) devine proprietarul mosiei de la Buftea, unde si-a amenajat, probabil, o casa de vara. Edificiul actualului palat a fost ridicat in anul 1864, de catre fiul acestuia, Alexandru Stirbey, in ambianta unui frumos parc de arbori seculari. Cladirea, cu arhitectura sobra, are fatada cu ancadramente de piatra, cu motive decorative simple, care dau edificiului rafinament si eleganta. Dupa 1895, proprietar al mosiei devine fiul sau, Barbu Stirbey, care a realizat aici una dintre marile ferme ale tarii. Dupa anul 1950, palatul a fost amenajat pentru protocol, dupa 1990 transformat in hotel, iar parcul a fost deschis pentru public. Decizia CEDO, care a dat castig de cauza celor sase mostenitori ai familiei printului Stirbey, a creat o situatie deosebit de tensionata in localitatea Buftea din judetul Ilfov. Practic, peste doua treimi din domeniul public apartinand Primariei Buftea ar urma sa fie retrocedate mostenitorilor. Din cauza litigiului, Palatul Stirbei, care apartinea Ministerului Culturii, fiind o casa de odihna pentru scriitori, a fost inchis.



* Castelul de la Borsa

In Transilvania, cele mai multe castele au apartinut, in trecut, nobililor maghiari. Castelul de la Borsa (Cluj), o fosta proprietate a familiei Banffy, a devenit, in anul 1957, spital de boli psihice, iar din 2003 a intrat in patrimoniul Consiliului Judetean Cluj. Castelul, construit in secolul al XVII-lea, a fost revendicat de mostenitoarea familiei Banffy, care locuieste in Ungaria.



* Castelul de la Cris-Mures

Castel construit in stilul Renasterii transilvanene, a fost multa vreme resedinta nobiliara a familiei Bethlen. Constructia are doua nivele (1559), cu un impozant turn circular (turnul arcasilor) si o logie cu deschideri arcuite semicircular, sprijinite pe coloane cilindrice scunde. In logie, se accede din exterior prin scara de onoare, adaugata in secolul al XVII-lea.

Dupa ce a fost confiscat de stat, frumosul castel transilvan a fost folosit un timp ca tabara de pionieri, apoi a devenit depozit de legume si cereale al unui IAS local. Parasirea castelului de catre fostii proprietari a insemnat inceputul devastarii acestuia. Nationalizat in martie 1949 si preluat de Ministerul Culturii, castelul este acum revendicat in instanta de contesa Bethlen Aniko din Targu-Mures, mostenitoarea lui Gabriel Bethlen.



* Palatul Teleky Gornesti

Construit intre anii 1772 si 1802 de contele Teleki Laszlo (arhitectul Andreas Mayerhoffer), cu plan in forma de "U", castelul Teleky de la Gornesti (Mures) este una dintre cele mai reprezentative opere de arhitectura baroca din Transilvania si singura in care exista un parc cu statui baroce. In prezent, adaposteste preventoriul TBC si este revendicat in instanta. Un alt castel construit in stil baroc este cel de la Dumbravioara, ridicat in anul 1769 de catre contele Samuel Teleki. Mostenitorii acestuia au anuntat ca vor dona castelul comunitatii si ca vor pastra doar cateva camere, pentru a se caza cand vin in Romania. Un alt castel Teleki exista in localitatea Glodeni. Acesta a fost construit in secolul al XIX-lea.



* Castelul de la Brancovenesti

Atestat documentar inca din anul 1228, ar putea fi retrocedat urmasilor baronului Kemeny Janos, care a intrat in posesia castelului in anul 1663. Dupa nationalizare, in castelul de la Brancovenesti (Mures) a functionat Centrul de Recuperare si Reabilitare pentru Persoane cu Handicap. Urmasii baronului nu au acceptat sa primeasca despagubiri de la stat si au deschis actiune in instanta, inainte chiar de modificarea legilor proprietatii.



* Castelul Huszar din Reghin

La Apalina, langa Reghin (Mures), se afla un alt castel revendicat de fostii proprietari. Este vorba despre castelul Huszar, construit in anul 1720 si care adaposteste astazi un centru pentru copii cu nevoi speciale.



Proprietatile imobiliare ale familiei regale pana la nationalizare

- 15.190,47 ha teren arabil

- 136.993,40 ha padure

- 29 de palate si castele cu 1.081 camere: Palatul Elisabeta de pe Soseaua Kiseleff (fost proprietar regina Elisabeta); castelul de pe domeniul Manesti, judetul Prahova (fost proprietar regina Elisabeta); Castelul Lapusna (proprietar regele Carol al II-lea); Castelul Bran (proprietar principesa Ileana)

- 39 de cladiri rurale cu 231 de camere

- 75 de cladiri urbane cu 1.748 de camere

- 9 case de vanatoare cu 58 de camere

- 7 cabane de turism cu 30 de camere

- 5 intreprinderi industriale



Din care averea regelui Mihai

- 19.571,61 hectare de padure

- 6 cladiri rurale cu 42 camere

- 21 de cladiri urbane cu 83 camere

- fabrica de salam Azuga

- fabrica de sticlarie Azuga

- 4 terenuri urbane

- Castelul Savarsin

- Complexul Peles-Pelisor-Foisor



Cat costa Pelesul? Un calcul estimativ

“In Romania, nu se poate face o analiza comparativa a pretului unui imobil de valoarea castelului Peles, deoarece nu exista criterii de comparatie, lipseste piata castelelor, sustine Emil Giurgiu, presedintele Camerei de Comert Imobilar din Romania. Este ca si cum ai incerca sa spui cat valoreaza Gioconda”. Pe langa valoarea arhitecturala si istorica pe care o are castelul Peles, trebuie luate in calcul costul terenului, al utilitatilor si vecinatatile naturale, care subliniaza si mai mult valoarea acestui obiectiv. Presedintele Camerei de Comert Imobiliar crede ca valoarea de piata a castelui Peles va putea fi stabilita numai printr-o licitatie. Giurgiu adauga ca: “Daca am incerca intr-un mod barbar sa desfacem pretul terenului de cel al cladirii; socotind un pret de numai 30 euro pe metrul patrat de teren, ajungem la o suma cat se poate de serioasa pentru cele 60 de ha ale domeniului Peles, respectiv circa 18 milioane de euro. Pentru imobilul propriu-zis, in urma unei licitatii internationale s-ar putea obtine cu modestie (tinand cont ca Romania nu este Franta sau Germania) un pret de strigare care sa plece de la cel putin 3.000 euro/mp”.



Ce se mai retrocedeaza prin tara



Alba Iulia

Febra retrocedarilor in Alba Iulia va afecta o serie de caldiri si asezaminte publice. Printre acestea, mentionam sediul sindicatelor, Casa copilului, Leaganul de copii, Directia Muncii, scolile generale din Micesti si Barabant, o parte din Liceul de Arte si sediul SRI.



Cluj-Napoca

In Cluj-Napoca, in afara de Palatul Banffy, o serie de alte cladiri monumentale din centrul Clujului au in spate o istorie a revendicarilor. Astfel, printre primele cladiri revendicate in baza Legii nr. 10/2001 au fost Hotelul Melody (revendicat de biserica Reformata), Clinica Medicala III, gradinita Horea 3, cladirea Ambulantei, Prefectura, Liceul Gh. Sincai, cladiri de pe Bulevardul Eroilor, Memorandumului etc. De altfel, in ultima vreme, hotelul Melody a atras atentia bancii maghiare OTP. Presa clujeana sustine ca oferta bancii s-a cifrat la circa 3 milioane de euro, in ultimii trei ani banca fiind cel de-al treilea investitor care s-a aratat interesat sa cumpere hotelul. Inainte de aceasta, proprietarul Hotelului Melody.

Alte imobile asupra carora au fost emise pretentii sunt Hotelul Vila Continental, sediul Regiei Autonome a Domeniului Public de pe strada Avram Iancu, Casa Calaului, sediul Regiei Autonome a Protocolului de Stat Victoria. In aceeasi situatie se afla o serie de cladiri de pe strazile Mihai Eminescu, Motilor si Piata Unirii.



Iasi

La Iasi, una dinre cele mai importanet pretentii de retrocedare a fost formulata de Carol Theitler. Acesta solicita retrocedarea Hotelului Traian, cladire situata in centrul Iasiului. Hotelul a apartinut tatalui lui Theitler, fiind evaluat la circa trei milioane de euro. In plus, Carol Theitler mai revendica 15 case si terenuri situate in diverse zone ale orasului.



Targu-Mures

In municipiul Targu-Mures, pentru multe cladiri din patrimoniul national au fost facute cereri de retrocedare in natura. Printre acestea, mentionam castelul Toldalagi, care adaposteste Muzeul Etnografic, Casa Teleki (Biblioteca “Teleki"), Casa Kendeffi (Tribunalul Mures), Casa Haller si Casa Bornemisza. Totodata, urmasii marilor familii nobiliare maghiare din Transilvania - Kemeny, Bethlen, Teleki, Rhedey - au revendicat majoritatea castelelor existente in judetul Mures.

In total, numai in judetul Mures, au fost cerute inapoi 24 de constructii, multe dintre acestea adevarate bijuterii arhitecturale, realizate in stil baroc sau renascentist.



Ramnicu-Valcea

Una dintre cele mai frumoase cladiri din Ramnicu-Valcea, Muzeul de Arta (Casa “Simian”), a fost revendicata de catre Simian de Mouret Ana-Maria si Simian Vlad-Oprea. Imobilul este estimat la peste un milion de dolari si a fost construit in perioada 1935 - 1939. Ultimul proprietar al imobilului in cauza a fost Nae Simian, boier si proprietar al fabricii de incaltaminte 11 Iunie (in prezent, Valceana). Nae Simian a murit in exil in Argentina si nu a avut urmasi. Nepotii din partea fratelui, respectiv Simian de Mouret Ana-Maria (cetatean romano-brazilian) si Simian Vlad-Oprea (cetatean romano-argentinian) au cerut restituirea cladirii pe baza Legii nr. 10 din 2001.

Pe lista de revendicari a fost trecut si muzeul de la Govora, si Muzeul de Istorie din Ramnicu-Valcea.

Intr-o situatie similara se afla cladirea Inspectiei Sanitare de Stat Valcea si Cula “Greceanu”, ceruta in urma cu patru ani de Ioana Emilia Anghel Greceanu, din Bucuresti, Cula “Duca” din comuna Maldaresti, si imobilele de pe strada Rapsodiei (Ramnicu-Valcea), in care functioneaza o gradinita si o cresa, precum si Teatrul Ariel. In orasul Baile Govora, au fost revendicate cladirile Casei de cultura, Trezoreriei si a pompierilor.



Aiud

Datorita aplicarii Legilor nr. 10/2001 si 501/2002 privitoare la retrocedarea catre cultele religioase a imobilelor confiscate abuziv de regimul comunist, muzeele din Aiud risca sa ramana fara sedii. Biserica reformata din Transilvania a cerut, conform listei de inventar avute in 1948, o serie de imobile ce i-au fost nationalizate sau confiscate abuziv de catre statul roman. Pe lista respectiva, se afla zeci de imobile, terenuri, cladiri.

Comisia Nationala pentru Retrocedarea Imobilelor confiscate sau nationalizate a raspuns afirmativ pentru cateva zeci de notificari, printre ele regasindu-se si cladirea in care functioneaza unul dintre cele mai cunoscute muzee din Europa de Sud-Est: Muzeul de Stiintele Naturii din Aiud. Pe lista respectiva este si fostul palat al lui Bethlen Gabor, in care la aceasta ora functioneaza Muzeul de Istorie.



Suceava

In Suceava, cateva zeci de imobile au fost revedicate in baza Legii nr. 10/2001, multe dintre acestea de interes obstesc. Astfel, exista mostenitori pentru imobilele care adapostesc Muzeul Etnografic al Bucovinei, fosta Casa a Casatoriilor si cladirea Consulatului Ucrainei. La Falticeni, sunt revendicate imobilele Sectiei dermato-venerice din cadrul Spitalului Municipal, cel al Bibliotecii, Clubului Elevilor si Copiilor si Liceului Industrial nr. 1. In Campulung Moldovenesc, imobilele vizate sunt Primaria si Administratia Finantelor Publice Locale, Judecatoria, Biblioteca Municipala, Casa Casatoriilor, Clubul Copiilor, Asociatia Veteranilor de Razboi, precum si sedii de partide politice. Alte cladiri revendicate sunt Biblioteca Municipala si sediul Postei Romane din Vatra Dornei, Judecatoria din Radauti, fostele conace din Fantanele, Todiresti si Liteni.



Oltenia

In Oltenia, circa 100 de institutii vor trebui sa evacueze sediile ocupate din cauza cererilor de retrocedare formulate. Potrivit listei intocmite de Prefectura Dolj, vor fi retrocedate in natura primariile din Craiova, Calafat, Bailesti, Malu Mare, Negoi, Giubega, sediul fostului Inspectorat pentru Protectie Civila Dolj, Inspectoratul Teritorial de Munca Dolj, Spitalul CFR, Clubul Sportiv Universitatea Craiova, Gradina Botanica, Teatrul de Papusi Colibri, cateva spitale etc.
Oleg Cojocaru
sursa: Bilant

Aboneaza-te acum

si primesti gratuit in fiecare zi ultimele stiri

Nume:

E-mail:

Cosmetice Profesionale

S.C. Chic Salon SRL Sediu central: str. Racari nr.16, apt. 17, sector 3 Bucuresti Telefon Mobil: 0723.561.950 Telefon Fix/Fax: 021.310.44.35 Email: contact @ luxbeauty.ro

http://www.luxbeauty.ro

Think Strategic, Act Creative!

Solutii complete de Web Design&Development, E-Business si E-Commerce

http://www.kennomedia.ro