Web Design Romania | Bancuri, Glume, Poze | Electrostimulare | Web Hosting - Gazduire site | Advertising, Productie Publicitara | Cabinet Avocatura

25 Nov Top Stiri

Turismul gastronomic ia cote astronomice!

Craciunul este in mod categoric cel mai imbelsugat moment culinar al anului. Este si Pastele bogat, dar n-ajunge la nivelul Craciunului, fie si din simplul motiv ca porcul e vizibil mai ... mare decat mielul! Desi urmeaza dupa o perioada de post mai scurta decat cea premergatoare Pastelui, sarbatoarea nasterii Domnului este marcata de Ignat, cu ceremoniile rituale ale taierii porcului, si este urmata imediat de sarbatoarea trecerii dintre ani, lucru la fel de „benefic“ pofticioaselor guri si stomace... In aceasta perioada (care incepe cu doua-trei zile inaintea noptii de Craciun si se termina cu doua-trei zile dupa cea de Revelion) turismul este eminamente ... gastronomic.

Fiecare roman devine un mare bucatar, macelar, gratargiu, ciorbar, fiecare are cel putin un talent care poate fi de folos pregatitului, gatitului, afumatului, saratului, fiertului bucatelor sarbatoresti. De , patru romani din cinci petrec acasa, in familie, arata ultimul sondaj INSOMAR, dar pana si acestia devin trudnici calatori pentru a-si asigura tihna si belsugul relativ al mesei de Craciun: drumul pana la tara, unde s-a taiat porcul, goana dupa ceva damigene de tuica si vinut, drumurile dese la sifonarie, alergatul dupa mate bune de umplut cu tocatura inmiresmata, fuga, in ultima clipa, dupa cozonacii pe care ii coace mama sau bunica pentru toata familia... Totul e de mancare sau de baut, motivele tuturor excursiilor sunt ... comestibile!


Turistii straini pozeaza toate felurile de mancare inainte de a se infrupta

Acei 20% dintre romani care au ales sa-si viziteze rudele, prietenii, sau sa organizeze mese festive in grupuri mai mari, au si mai mult de alergat: sarbatorirea Craciunului este, la noi, strans legata de traditii si sunt foarte putini aceia care sunt dispusi sa renunte la ele. Asa ca locurile de destinatie sunt alese preponderent dupa frumusetea obiceiurilor legate de Nasterea lui Iisus si dupa bogatia, gustul si varietatea mancarurilor, bauturilor si dulciurilor pregatite pentru masa de Craciun. Aceia pe care nu-i impresioneaza atat de mult colindele, feluritele preparate din porc, tuica fiarta si cozonacul, au ales sa-si petreaca Sarbatorile de iarna in strainatate, cu precadere la schi in Austria ori in locatii mai sudice, de unde se pot intoarce bronzati! In acelasi timp, insa, frumoase sate din Transilvania si Bucovina sunt asaltate de turistii occidentali, vrajiti de povestile si fotografiile aduse in anii trecuti de prieteni care au fost in Romania... O simpla cautare de poze pe Internet va va convinge ca majoritatea impresiilor publicate on-line apartine strainilor: francezi, belgieni, englezi, italieni, americani. Ei fotografiaza cu pasiune „salata de bouef“ care la ei (in Franta) nu exista, framantarea epuizanta a cozonacului, taierea rituala a purcelului (la care nu zic nici pas!), umplerea carnatilor si prajirea lor in tigaie, afumarea jamboanelor si slaninilor, infasurarea sarmalelor si coacerea lor in cuptor, clocotirea ciorbitei de perisoare in zeama de varza... Dupa care isi dau unii altora peste maini, sa nu strice aranjamentul platourilor pe masa pana nu-l pozeaza!... Apoi - baga, frate, ca e bun si destul, tuica fiarta cu piper a deschis poftele si apetitul iar vinul rosu fara denumire de origine controlata a fost controlat ca nu da dureri de cap! La ei acasa, apoi, cand inca nu sunt bine dezmeticiti dupa halucinanta poveste de Craciun traita, incep sa relateze febril tuturor cunoscutilor, exemplificand cu poze, hohote de ras la amintiri si cate o minuscula portie (sa nu se termine prea repede) din palinca pe care au primit-o, in semn de bun ramas, la plecarea din gospodaria in care au fost primiti...

Din toata bogatia hartii gastronomice a Romaniei, cateva zone sunt foarte cautate, in egala masura de straini si romani. Maramuresul este una dintre acestea - mai aproape de Occident decat de restul tarii! Tara slanei groase de o palma si a horincii, dar mai ales a celor mai frumoase colinde... Locul in care oamenii se imbraca inca in portul stramosesc, iar traditiile sunt pastrate cu sfintenie. Sate uluitoare, cu o arhitectura unica si cu oameni frumosi, blonzi si rumeni in obraji, care nu te lasa sa pui inapoi pe masa paharul cu horinca daca nu l-ai golit dintr-o sorbitura! O zona, de asemenea, bine dezvoltata din punct de vedere agroturistic, pregatita sa primeasca oricand oaspeti din orice colt al Romaniei, Europei si al lumii!


Preparatele din porc sunt vedetele incontestabile ale turismului culinar

Un pic mai la est (daca reusesti sa treci pasul Tihuta) este o alta regiune, cu o mare traditie in a primi si omeni turisti straini: Bucovina, tara medievalelor manastiri pictate si tara celor mai dulci bucate! Pentru gurmanzi, este un festin scaldat in smantani groase ca untul si in vinuri dulci ca sufletul bunicii care coace poale-n-brau... Colindele cantate in graiul moldovenesc de pruncii incotosmanati in cojoace de miel ii impresioneaza pana la lacrimi pe europenii deja inmuiati de rachiu... Peisajele de iarna, cu fum de lemne iesind din cosuri, sunt neschimbate inca de pe vremurile „Amintirilor din copilarie“...

In inima Transilvaniei, Tara Motilor atrage prin cultura arhitecturala a lemnului, ce o rivaleaza pe cea maramureseana, si prin ospitalitatea molcoma, tihnita dar de cursa lunga, a locuitorilor Muntilor Apuseni. Aici, tuica fiarta munteneste la taierea porcului este inlocuita de „crampa“ - o minunata bautura fierbinte obtinuta printr-un procedeu de-a dreptul periculos, pe care il descriem in detaliu mai jos, in pagina... Frumusetea muntilor inconjuratori este precum graiul motilor: asezat, cumpanit, si deseori ... uluitor.

In poala Muntilor Apuseni, Marginimea Sibiului, o zona compusa din cateva sate pitoresti si primitoare, obisnuite de ani de zile sa ofere unele dintre cele mai bune conditii agroturistice. Ce pot gasi gurmanzii aici: in primul rand, o spectaculoasa slaninuta afumata, subtire cat doua degete de copil, varstata cu fasii de carne rozalie... Pentru a da o astfel de delicatesa, porcul este „pus la regim“ sever tot anul: o perioada este hranit cu boabe si legume grase si bogate, o alta ...este trecut la slabit, cu ierburi putine si apa!

Dar ce bogatie de mezeluri gasim peste tot, ce piftii fierb gospodinele rabdatoare cate o zi intreaga, ce jamboane afumate scot batranii din carligele infipte-n grinda, si ce muraturi zac in butii si borcane, numai bune sa taie greata inainte ca aceasta sa se instaleze... Si vinul tanar s-a linistit in butoiul de stejar, si acum e limpede si vesel cand e turnat in cana de lut, pastrand inca gustul unei vieti anterioare, de strugure...

La romani, belsugul meselor de sarbatoare este obligatoriu, esential, de neocolit. Nu se poate altfel, la masa in familie, fara o armata de mizilicuri, salate, racituri si uscaturi cu care s-ar satura o intreaga firma la o petrecere cu „bufet suedez“... E doar masa de o zi intreaga, venita dupa un chinuitor post religios - chiar daca n-a fost tinut - asa ca nu se concepe absenta ciorbei cu efect balsamic la stomac, fiarta din porc si acrita cu zeama de varza ori macar bors de la putinei. Apoi, Craciun fara sarmale, incununarea maiestriei gospodinei si a eforturilor porcului de a se face gras si frumos?! Cat de multe, scaldate in smantana si insotite pe farfurie de bucati mirositoare de afumatura, mamaliguta si un ardei iute sa-ti iasa prin ochi, nas si ceafa! Stai asa, eventual mai ia o pauza, ca urmeaza o inmiresmata friptana din cea mai buna parte a porcului, muschiul sirei spinarii, la gratar cu mirodenii - dar mai bine fripta in tava, la cuptor... Apoi, desertul traditional la care au trudit femeile casei, in caldura insuportabila dar obligatorie a bucatariei, o zi intreaga si o jumatate de noapte! Cozonacul, pe langa care fiecare nevasta, mama ori bunica se straduieste sa mai aseze cel putin cateva alte feluri de copturi si prajituri...

Sa nu uitam un element esential, care-i face pe oameni sa considere turismul gastronomic una dintre cele mai placute ocupatii ale vietii: bautura, de la sucul de soc si compotul de visine oferit copiilor, la tariile de toate felurile si din toate fructele, pana la vinurile albe si rosii mai dulci sau mai seci cu care se uda absolut fiecare fel de mancare...

E momentul sarbatorii, e vremea exceselor, vom suferi mai tarziu? Nu-i nimic, afara e frig si, daca scoatem nasul la ger, ne revenim si o putem lua de la capat!

Reteta „Crampei“ din Muntii Apuseni

Mai mult barbatii se ocupa de prepararea crampei, si nu lasa nevasta sau copiii prin apropiere, ca e risc ...de incendiu! Se ia o cratita bine emailata, fara fisuri, potrivit de incapatoare dupa cat de mare e pofta sau numarul mesenilor. In aceasta se pune zahar tos, cam vreo patru-cinci linguri pentru fiecare litru de palinca ce se vrea transformata in crampa. Se arunca si o mana de chimen, mai mult pentru cei obisnuiti, mai putin pentru profani. Zaharul se caramelizeaza asa, cu chimenul amestecat in el, pana devine auriu-maroniu. Aici intervine maiestria gospodarului, pentru ca acum trebuie varsata palinca in cratita, fara sa ia foc toata bucataria! Zaharul se va solidifica rapid pe fundul cratitei, se lasa focul mic si se amesteca intr-una, pana cand acesta se dizolva si nu mai ramane caramel nici pe lingura. Pana acum, palinca da deja in clocote, casa s-a umplut de mirosul imbietor al combinatiei de zahar ars, chimen si alcool, iar convivii bat cu cestile in tablia mesei, nerabdatori. Sa mai astepte, ca nu-i gata! Cand tot caramelul a devenit una cu lichidul inconjurator, urmeaza o alta operatie nu lipsita de riscuri, dar obligatorie: lichidului i se da foc in oala, se lasa cateva secunde sa arda, dupa care se acopera cratita cu un capac, si gata! Tot raul din bautura s-a dus si pe nimeni nu-l va durea capul!

Razvan Tucaliuc
sursa: Averea

Aboneaza-te acum

si primesti gratuit in fiecare zi ultimele stiri

Nume:

E-mail:

Cosmetice Profesionale

S.C. Chic Salon SRL Sediu central: str. Racari nr.16, apt. 17, sector 3 Bucuresti Telefon Mobil: 0723.561.950 Telefon Fix/Fax: 021.310.44.35 Email: contact @ luxbeauty.ro

http://www.luxbeauty.ro

Think Strategic, Act Creative!

Solutii complete de Web Design&Development, E-Business si E-Commerce

http://www.kennomedia.ro